Arhiva insemnari Ianuarie 2008 >> padurea din darvari
terra ecologica
 

despre rinoceri
     media: 3.67 din 3 voturi

Rinocerii sunt cei care fac tot ce fac ceilalti.

O colega de master, Silvia Bunica, imi povestea ca la alegeri ptr europarlamentare , intr-o oarecare localitate din judetul Buzau, unul dintre membrii partidului PLD nu vroia sa vina ca observator la sectia de votare pentru ca ii era rusine ca majoritaea sa vada ca el face parte dintr-un partid minoritar.

Nu conteaza care era partidul minoritar si nici care era partidul majoritar.
Minoritarul de astazi poate fi majoritarul de maine.

Oricum, ce vroiam eu sa spun, acel individ, caruia ii era rusine ca e minoritar, era un rinocer.


"Ce-or sa spuna ceilalti, daca eu plantez copaci?" va spune un rinocer.
Daca majoritatea va planta insa copaci, acel rinocer se va simti foarte bine plantand copaci.

Orice idee, buna sau rea, porneste de la o minoritate.
Asa ca, daca nu este sustinuta, acea idee moare...
Chiar daca ideea este buna.

Si chiar daca ideea este buna, unii rinoceri se vor opune.
"Cum, tu vrei sa plantezi copaci, cand toti ii taie?" s-a rastit la mine un rinocer.
Adica, intelegeti cum gandeste? Daca majoritatea ar fi plantat atunci si eu ar fi trebuit sa plantez.
Si eu vin si zic invers: daca toti ar fi plantat, atunci eu as fi venit si as fi taiat.
Pentru ca AVEM NEVOIE DE ECHILIBRU.
Orice lucru in exces, devine daunator.


Si multi rinoceri, vor incerca sa afle ce gandesc altii si pe urma se vor decide daca sustin sau nu.

Oricum, cred ca v-ati dat seama: rinocerii sufera de ceea ce se numeste "spirit de turma".
Pentru ca, acesta este adevarul: majoritatea este mult mai confortabila decat minoritatea!

Si, ma intreb eu, de unde echilibru daca balanta inclina atat de mult intr-o parte?

postat de cretusimona in 2008-01-11 19:38 | 0 comentarii

imitatio dei...
     media: 0.00 din 0 voturi

La ce ar fi folosit experienta lui Isus, daca nu ar fost transmisa mai departe de catre apostolii scriitori?

La ce ar fi folosit plantatul meu din groapa de gunoi de la Darvari, daca nu le-as fi vorbit oamenilor despre acest gest?

Cu o floare nu se face primavara.
Gestul meu, izolat, ar fi trecut neobservat.

Demersul meu s-a nascut dintr-o incercare de a arata lumii ca ne putem mobiliza, ca ne putem organiza si ca putem face gesturi concrete pentru protejarea mediului si a naturii.

Cand altii imi spuneau sa renunt, doar credinta ca eforturile mele vor capata un sens, m-a motivat sa merg mai departe.

Il inteleg tot mai bine pe Isus.
De ce si-a purtat crucea pe dealul Golgota,
de ce s-a indoit ca ce face este bun pentru oameni,
de ce s-a temut ca jertfa sa este inutila…

Incercand sa plantez o padure, am avut si eu indoieli si framantari.

Cum as putea sa ii fac pe oameni sa inteleaga ca e nevoie sa plantam copaci?
Ca e nevoie sa salvam Padurea?
Ca trebuie sa ne schimbam comportamentele?

Plantand copaci, facem un gest sacru.
Iar aceasta actiune-a planta copaci- este doar una dintre comportamentele eco necesare pentru a ne face viata mai frumoasa.
Avem nevoie de un cod al bunelor practici eco intr-o incercare de a salva Padurea si Natura.
Si, mai mult decat atat, avem nevoie sa ne insusim astfel de gesturi vitale pentru natura.

Isus, prin fapte bune, instituia un cod al bunelor practici.

Imitatio dei….abia acum mi se releva sensul acestor vorbe.
Imitatio dei este un gest necesar de care depinde supravietuirea noastra ca specie.

Prin imitarea faptelor bune ale eroului civilizator, fiecare dintre noi facem un gest sacru care ne apropie mai mult de valori absolute precum Ordine, Bine, Adevar, Frumos sau Natura…


postat de cretusimona in 2008-01-09 18:12 | 0 comentarii

este mult mai usor sa tai 7 ha de padure decat sa plantezi
     media: 0.00 din 0 voturi

Intr-o zi, cand plecam de la Primaria Ciorogarla spre Bucuresti, in microbuz am intrat in vorba cu un individ.
Era expert cadastrist, detasat de la Alexandria la Primaria Ciorogarla. Am dicutat multe despre terenuri, masuratori, studii de specialitate si...la un moment dat mi-a spus cum poate un cadastrist sa faca formele legale pentru a taia suprafete impadurite. "Chiar m-a sunat zilele astea un var", imi povesteste cadastristul cu nonsalanta, "sa il ajut sa faca formele legale ca sa taie sapte hectare de padure langa Bucuresti. Varul meu vrea sa ii gasesc teren undeva in Campia Romana, unde terenurile sunt foarte ieftine si spunem ca am impadurit acolo".
I-am reprosat :"va faceti coada de topor..."
"Ce-mi pasa mie de Bucuresti, mi-a replicat cadastristul "eu sunt din Alexandria."
Nu l-am intrebat pe cadastrist daca chiar avea de gand sa impadureasca acele terenuri din Campia Romana. Si nici unde era exact locatia de langa Bucuresti, unde varul sau vroia sa rada padurea.
El este doar unul dintre indivizii multi, lipsiti de scrupule si care stiu cum sa faca bani in Romania...

Acesta este tristul adevar: este mult mai usor si mai rentabil sa tai, decat sa plantezi.

Citeam pe un site american al unui ONG care face lobby pe langa autoritati ptr impaduriri, ca este nevoie ca si copacii plantati sa capete o valoare economica.
http://www.americanforests.org/about_us/

Abia atunci oamenii isi vor propune si sa planteze, nu doar sa taie.

Cu alte cuvinte, dragi guvernati, mai dati bani si pentru impaduriri!

OAMENII TREBUIE SA STIE CA POT SA TRAIASCA SI DIN PLANTAT, NU DOAR DIN TAIATUL PADURILOR!


postat de cretusimona in 2008-01-09 14:33 | 0 comentarii

o padure peste o groapa de gunoi
     media: 0.00 din 0 voturi

Banul este ochiul dracului, este o vorba inteleapta si adevarata, din pacate.
Mi-am propus sa fac un lucru bun, sa plantez o padure. Si m-am lovit de aspectele financiare. Am cautat sponsor, am cautat fonduri europene, am cautat fundatii finantatoare. Am completat formulare, am trimis mailuri. Nimic. Oamenii nu ma cred ca pot planta o padure.
Cat am pierdut timpul cautand acesti bani, putem planta zece paduri.
Si totusi, pentru ca am gasit o primarie care sa imi puna la dispozitie 7,5 ha de terenuri degradate, pentru impadurire, am pornit demersurile. Am obtinut puietii, 37000 de salcami si am vrut sa ma apuc de treaba.
Ghinion insa, din cauza vremii nefavorabile, nici unul dintre oamenii care primesc ajutor social de la Primaria Ciorogarla, nu a vrut sa iasa la plantat.
Am primit puietii de la Romsilva pe 29 noiembrie. A doua zi vineri,30 noiembrie, am constatat ca oamenii care primesc ajutor de la primarie nu vin la plantat, asa cum imi promisese viceprimarul.
Sambata , 1 decembrie, a plantat sotul meu, Alin si cu Ramona.
Duminica, 2 decembrie am mobilizat cam 15-20 de oameni. In groapa de gunoi sapatul merge greu. Multe peturi, plastice, carpe, molozuri.
Apoi a trecut o saptamana fara sa mai plantez nimic. Ba ploua, ba era ud pamantul.
In plus, Alin, suparat, imi spune ca nu ar trebui sa fiu eu pe camp sa plantez copaci. Ca nu asa se face treaba. Ca eu trebuie sa caut finantare. Ca este ca si cum managerul ar iesi pe camp sa faca treaba. Asa ca, marti, 10 decembrie am trimis iar mailuri, am dat telefoane si am mers pe toata Colentina si pe Mosilor ca sa cer sponsorizare sa platesc oameni sa planteze padurea.
Nimic. Oamenii ori nu ma cred, ori nu sunt interesati, ori i-au sponsorizat pe altii.
Si atunci miercuri m-am dus in camp sa plantez eu puietii.
M-au vazut cativa copii, si au venit sa ma ajute sa plantam copaci peste groapa de gunoi din Darvari. Incet-incet, localnicii s-au mobilizat. In prima zi le-am dat copiilor cate 10 lei si am facut cu totii treaba buna.A doua zi, cand au auzit ca am dat eu bani, viceprimarul a scos 100 de lei, iar alt angajat al primariei a dat 50 de ron.Astfel, am mobilizat mai multi oameni. Vremea era rece, dar pamantul nu era prea inghetat pentru plantat. Am muncit cu spor si am trecut de jumatatea terenului din Darvari.

Pentru sambata si duminica am dat mailuri pe liste de discutii. Le-am spus ca 36000 de salcami asteapta sa fie plantati la Ciorogarla.
Vremea era din ce in ce mai inchisa. Joi a nins. Vineri am vorbit cu specialistul Romsilva, Dl Daia si mi-a spus ca sunt la limita cu vremea. Si totusi el ma amanase cu puietii:”Lasati, doamna, ca trebuie sa intre in repaus vegetativ, sa le cada ultima frunza si apoi ii plantati.”
Sambata am fost unsprezece voluntari, majoritatea din Bucuresti. Duminica am fost mai putini, pentru ca a nins serios. Dar am plantat aproape tot terenul din Darvari.

Acum este 15 decembrie si sunt multumita. Incep sa vad padurea din Darvari.

Sunt convinsa ca o sa am sarbatori fericite.

Le doresc tuturor oamenilor sarbatori fericite si sa lupte pentru visele lor!
Sa se intoarca la lucrurile simple si sa se gandeasca mai mult la natura.





postat de cretusimona in 2008-01-09 13:55 | 0 comentarii

www.terraecologica.trei.ro
     media: 0.00 din 0 voturi

www.terraecologica.trei.ro

Daca, intrati pe site, o sa vedeti ca informatiile nu sunt actualizate.
Asta pentru ca mi l-a facut un var al lui Alin, Andrei, in swashmax.
si acum nu mai am de unde sa il iau pe andrei, ca sa faca modificari.
iar pana invat eu swashmax, folositi site-ul doar pentru date de contact.

postat de cretusimona in 2008-01-08 15:14 | 0 comentarii

pentru ce atatea studii?
     media: 0.00 din 0 voturi

V-ati gandit vreodata ca nu salvam planeta pentru ca avem prea multe teme de facut?
Ieri am aflat nota la jurnalism economic: 5.5.
Motivul? in loc sa stau sa fac teme de master,eu am fost la plantat de copaci intr-o groapa de gunoi, la Ciorogarla.
Si totusi, nu acesta a fost adevaratul motiv. Mi-as fi facut tema la jurnalism economic, daca atunci cand am ajuns acasa, Gabriel, piticul, m-ar fi lasat sa imi fac temele la calculator.
Nu m-am putut intelege cu Gabriel sa lase tastatura in pace, asa ca i-am trimis un mail profului american Dalesio si i-am spus ca nu am putut face toate modificarile pe care mi le cerurse la lucrare, pentru ca am fost toata saptamana la plantat de puieti.Cine stie? Poate nu m-a crezut? Cine sa planteze copaci cand afara ninge? E adevarat ca nu i-am trimis si niste fotografii.
oricum, sa nu ma intelegeti gresit. nu aveam pretentii sa iau nota mare. ii sunt recunoscatoare profului ca m-a trecut. evident, am muncit si pentru nota asta.
ce vreau eu sa spun este ca nu le putem face pe toate perfect. Inevitabil, trebuie sa lasam niste lucruri la o parte.
si ceea ce astazi poate sa para lipsit de importanta(copacii), maine poate fi vital.


De multe ori, chiar temele prea multe pentru scoala, facultati, mastere si mai stiu eu ce cursuri ne impiedica sa facem ceva concret si real.
Eu adesea ma gandesc ca la Mihai Moraru, acum vedeta de televiziune si de radio. Coleul meu de la Comunicare, nu a venit niciodata pe la scoala. Ba de fapt, a venit o data, in anul intai, la insistentele pe mele. Dar era vizibil stingherit printre colegele lui de la FJSC. Tot la insistentele mele, in anul intai, Mihai a dat niste examene pe care le-a trecut cu brio. Mai departe insa nu l-am mai vazut pe la facultate.
Si fara atatea facultati, Mihai a stiut foarte bine cum sa isi urmeze visul

Adesea imi vine in minte declaratia socanta a unui CEO, Lawrence Ellison, de la Oracle, in fata studentilor de la Yale.
http://www.truthorfiction.com/rumors/e/ellison-yale.htm


Ieri dupa ce am postat mailul, am primit si un mail de la Dalesio cu nota finala pentru jurnalism economic: 8.
Totul e bine cand se termina cu bine, right?

Parerea mi-a fost confirmata azi.
Un profesor cu ani lungi de experienta in scoli, parca prodecan la Babes Boliay spunea azi(14 feb.2008) la radio ca elevii termina scoala prea obositi si ca li se cere sa faca un efort intelectual prea mare. adica 8 ore la scoala + teme de facut acasa. Adica mai mult decat muncesc uneori oamenii mari !

People, wake up! get real!

postat de cretusimona in 2008-01-08 14:36 | 0 comentarii

copiii din Darvari
     media: 0.00 din 0 voturi

Cand am fost sa plantez salcami in Darvari, la Ciorogarla, m-au ajutat cativa copii romi. Angela avea cam 10 ani si era foarte harnica si dragutza. In prima zi a venit cu un frate mai mic al ei si a doua zi a fost cu trei frati. Mi-a placut ca mama copiilor nu l-a lasat e Florin, baiatul cel mare, sa vina la plantat pana nu s-a dus la scoala mai intai.
Mama copiilor avea un bebelus in brate de cam pate-opt luni si era insarcinata cam in luna a sasea.
Locuiau cu totii intr-o casa mica de chirpici, care avea vreo doua camere.
Toti copii ei erau foarte dragutzi si saritori. Erau foarte incantati ca mergem sa plantam copaci.
In vreme ce copiii din Darvari s-au entuziasmat si au venit alaturi de mine sa plantam copaci peste fosta groapa de gunoi, cei mare erau mai sceptici. Cine m-a trimis pe mine sa fac chestia asta?Da' cati bani le dau? Le-am spus ca dau cate zece lei la fiecare, om mare sau copil.
Unora li se parea prea putin. Asa ca au ramas sa bea mai departe la crasma sau sa faca ce aveau ei mai bun de facut. A fost insa alt baiat, Titi, tot de etnie roma, mai mare decat toti ceilalti. el a venit in fiecare zi, miercuri, joi, sambata si duminica, de pe 12 pana pe 15 decembrie.
Au mai fost si alti baieti, pe vreo patru ii chema Florin.
Ce nu mi-a placut este ca de mici copiii fumeaza. Ma refer de baieti de la 10 sau 12 ani in sus. Pe ei i-am vazut fumand.
Am lasat uneltele la parintii Angelei. Sambata le-am dus mai multe lucruri si pentru tata, de la Alin, si pentru mama, si pentru bebe de la Gabriel. S-au bucurat si le-au luat la purtare imediat.
Nu pot insa acum, sa nu ma gandesc, de ce fac atatia copii daca se descurca atat de greu?
Si eu am un baietel de un an si cinci luni, si stiu cat de greu este sa cresti un copil. d-apai sase sau sapte?
Si ma intreb: acea mama stie de pilule contraceptive?
Sau poate stie si nu vrea sa ia?
Ori poate copiii sunt o sursa de venit.
Pentru copiii pana in doi ani, alocatia este de 200 de lei. Nu stiu cat e mai departe.
POate pentru acea familie 200 de lei sunt o sursa importanta de venit.
Nu vreau sa ii judec pe altii si nici sa ma bag in treburile lor.
Doar ca, cred eu, aceste lucruri sunt foarte reprezentative pentru societatea romaneasca actuala.
Si cred ca ar trebui sa vorbim cu totii foarte deschis despre aceste lucruri.
Sa ne apropiem si sa ii cunoastem mai bine pe acesti oameni.
Sa facem ceva ca sa iasa din acest cerc vicios al saraciei

Eu le-am dat cate zece lei acelor copii. Si vreti sa va spun ceva?
Conform legislatiei romanesti, sunt in ilegalitate: am exploatat niste minori.



postat de cretusimona in 2008-01-06 12:11 | 0 comentarii

padurea din darvari
     media: 0.00 din 0 voturi

Cred ca pentru multi paream ciudata atunci cand le spuneam ca vreau sa plantez o padure. Alin chiar imi spunea sa nu ma mai laud la oameni ca vreau sa plantez o padure. I-am explicat ca nu ma laud: vreau doar ca oamenii sa stie ce planuri am si sa ma ajute la plantat atunci cand e nevoie.
Ne punem limite si avem impresia ca nu putem face mai mult: pentru noi, pentru cei din jur, pentru natura. Mai rau este ca, adesea, nu-i lasam nici pe altii sa isi realizeze visele. Prin simplul fapt ca unii credeau ca a planta o padure este ceva prea neserios si greu de realizat, imi puneau piedici. Am invatat insa ca nu trebuie sa ascult ce spun cei din jur. selectez doar informatiile de care am nevoie si altceva nu vreau sa aud. Fara sa jignesc, ignor pur si simplu. Era o gluma, ca o broasa testoasa se intrecea cu un iepure. si toata lumea ii striga ca nu o sa castige, de ce mai alearga. si iepurele s-a impiedicat, iar broasca a castigat. Si, surpriza, broasca era surda. ca altfel ar fi renuntat, pentru ca toti incercasera sa o demoralizeze.
Oricum, ce am vrut eu sa arat cu padurea este ca este posibil sa fac si fara finantare niste gesturi concrete. sa plantez copaci cu alti oamni inimosi este ceva foarte real si benefic.
Sa nu ma intelegi gresit. Am cautat foarte mult timp finantare, dar nu am gasit. unii dau bani carca pentru conferinte, intruniri, fluturasi, brosuri si cate si mai cate. Ca mi-e si frica sa ma gandesc cati copaci mai trebuie taiati pentru toate astea. Pentru gesturi concrete e mai greu. asa ca, eu cred ca trebuie si finantatorii educati. Daca ei nu ar mai da bani pentru conferinte, siteuri, pliante si brosuri, atunci oamenii ar planta mai multi copaci, ar recicla mai multe deseuri. ar face mai multe gesturi de care este nevoie.
Asa ca, dragi finantatori, primiti un sfat de la mine: dati mai multi bani pe fapte si mai putini pe vorbe, ca de-alea suntem satui!
Cred ca ne ascundem prea mult dupa vorbe, in vizuinele noastre, in malluri si blocuri, departe de natura.
Si este nevoie sa ne intoarcem la lucruri simple.
Si mi se pare ca am ajuns ca nu mai are cine sa ne traga ciubotele.
Eu zic sa ni le mai tragem si singuri.
sa mai lasam vorbele si sa trecem la fapte.

postat de cretusimona in 2008-01-05 23:09 | 0 comentarii


 
Termeni si Conditii de Utilizare